vineri, 2 septembrie 2016

Rapid nu moare. Zau?

Off..
Acest deznodamant era inevitabil.
Fotbalul de dupa '90 a reprezentat o modalitate de spalare a banilor tuturor infractorilor si de castigare a unui capital de imagine enorm pentru acestia. 
Suporterii s-au retras treptat de pe stadioane, din respect pentru fotbalul adevarat sau din cauza umilintelor la care erau supusi. 
Rapidul a fost acaparat de o hidra de sub tentaculele careia nu a scapat cu viata. Acest simbol a fost omorat pentru a nu se afla de mizeriile facute de-a lungul timpului de tortionarul sau. Astfel, acest fenomen care a starnit atatea pasiuni de-a lungul timpului, un fenomen iubit de oameni frumosi, valorosi, artisti, a fost executat fara nici-o remuscare. Vinovatul isi vede mai departe nestingherit de mizerabila-i viata, fara a fi tras la raspundere pentru aceasta noua faradelege. De aceasta data, una morala.
Si uite asa, sub ochii indulgenti ai celor care au ramas pe langa echipa din alte motive decat cele normale, Rapidul s-a stins.
Va mai dainui o perioada in sufletele adevaratilor rapidisti.
Viitorul insa nu este zugravit in culori pastelate. Asta si pentru ca in Romania nu mai exista fotbal de ani buni, pentru ca investitorii reali nu sunt atrasi in acest domeniu prin acordarea anumitor facilitati de catre stat.
Intreg sportul romanesc este pe o panta descendenta iar cei care sunt in masura sa stopeze acest fenomen, sunt inca fara reactie.
Asa se intampla cand functiile de conducere din sport si ministere sunt dobandite prin considerente politice.