miercuri, 30 septembrie 2009

A fost o data hipodromul din Bucuresti...

Bucurestiul a avut, incepand din anul 1875, un Jockey Club national, al carui presedinte era Regele Carol I, iar in 1905 arhitectul I. Berindey a inceput constructia Hipodromului Baneasa, caruia i s-au alocat 60 de hectare de teren pentru pistele de galop si de trap, pentru tribune, restaurante, grajduri, dependinte, constructii anexe... Pe atunci, de la Muzeul Antipa in sus, pe Kiseleff se plimba la Sosea protipendada bucuresteana in trasuri luxoase de casa sau in cele manate de muscalii evocati de Caragiale, mult mai elegante si mai scumpe decat birjele obisnuite.Existau acolo cofetarii care isi serveau clientii in trasuri, cu inghetata, prajituri sau cafea si cateva localuri, precum acela proiectat de arhitectul Ion Mincu, "Bufet", unde in 1937... au facut un chef prelungit Constantin Brancusi si Petre Pandrea. De acolo incepeau "rondurile", renumite pentru bataile cu flori de la Sosea.

Hipodromul, pe locul Casei Presei

Pe locul Parcului Herastrau erau niste cocioabe, la Bordei venea lumea obisnuita sa petreaca primavara, dupa Pasti, cu vin, gratare si lautari, iar mai sus erau doua sate ai caror locuitori vor fi legati de Hipodrom. Acesta ocupa, inainte si dupa Primul Razboi Mondial, suprafata pe care se afla astazi Casa Scanteii, terenul din spatele ei, dar si spatiile ocupate de Pavilionul construit in 1962, de World Trade Center, pana aproape de Grivita si de capatul de altadata al tramvaiului 3, iar catre Apus, se intindea inspre Damaroaia...

Ultimul derby

Ideea construirii Casei Scanteii a aparut in 1950. Asa a incetat sa mai existe zona de galop a Hipodromului, pe care concurau jocheii. A ramas insa hipodromul de trap, cu driver-ii si trasuricile lor, numite "surki", pana in anul 1960, cand s-a disputat aici ultimul derby.
Hipodromul era o ramasita de trecut si de normalitate, unde apareau uneori frumusetile Bucurestiului, se strangeau pariorii cu nelipsitul binoclu prin care urmareau calul pe care pontasera, multi spectatori, intre care studenti si chiar elevi in ultimele clase pontand pe cativa lei, misiti, escroci, traitori din expediente carora li se zicea altadata "cavaleri de industrie"...

Pe Filantropia, devenita Bulevardul 1 Mai, existau doua carciumi particulare unde se adunau in jurul driverilor initiatii dornici sa afle ponturile, inainte de cursele respective. Seara, dupa sfarsitul acestora, se mergea la alte localuri din apropiere de Hipodrom: la "Brotacei", unde se serveau pui de balta, si la "Calatorul", unde trei chitaristi interpretau cantonete napolitane. Nu departe de aceste carciumi era mahalaua - cam pe unde incepe cartierul Aviatiei - cu ramasite rurale in care locuiau grajdari, potcovari, selari, randasi care lucrau la Hipodrom...
Ziua de 21 aprilie 1960, premergatoare celei in care se aniversau 90 de ani de la nasterea lui Lenin, a cazut intr-o joi. Inca de dimineata, platoul din jurul Casei Scanteii era intesat de lume, adusa pentru a fi de fata la dezvelirea statuii lui Lenin.

"Birlic, un patimas al curselor

Desigur, era greu de acceptat pentru Ocarmuire ideea unui Lenin veghind Hipodromul si cursele de trap de la inaltimea soclului sau proiectat de arhitectul Horia Maicu. Asa incat anul 1960 a fot ultimul cand caii au mai alergat pe pista lui; atunci s-a desfasurat si ultimul derby, de la care n-au lipsit patimasii curselor, intre care se numara actorul Grigore Vasiliu-Birlic. Au fost apoi demolate tribuna, grajdurile, anexele din incinta Hipodromului Baneasa, ramanand doar o cladire a carei decoratie exterioara aminteste Pelisorul, transformata in cantina pentru salariatii Combinatului Poligrafic "Casa Scanteii", cladire care exista si astazi.

Din 1960, Hipodromul s-a mutat la Ploiesti. In aceeasi vreme, a inceput o actiune de lichidare a cailor, mai ales la tara, in numele mecanizarii agriculturii - colectivizarea fortata incheindu-se doi ani mai tarziu.1962, anul edificiilor simbol.
Dupa ce ramasitele Hipodromului au fost facute una cu pamantul, a inceput construirea pavilionului expozitional, inaugurat cu prilejul incheierii colectivizarii din 1962. Au fost adusi acolo 11.000 de tarani, adica tot atatia cati se pretindea ca au fost omorati in timpul rascoalelor taranesti din 1907. La scurt timp dupa aceasta, cupola pavilionului s-a rasucit la propriu in interior. Ca si Sala Congreselor, pavilionul de pe locul fostului hipodrom era un edificiu-simbol al noului regim.
ziua.net

6 comentarii:

Lexa Verzes spunea...

Ce frumos se descrie viata aceea tumultoasa in articol! Chiar daca nu sunt din Bucuresti, mi-ar fi placut mult sa traiesc in acea perioada, in care capitala era in glorie... Ah, ce vremuri trebuie sa fi fost!

Flavia spunea...

Nu stiu daca era mai tumultoasa decat astazi dar cu siguranta era mai frumoasa. Intotdeauna am avut respect pentru trecut si cred ca oamenii traiau mai frumos.
Ma fascineaza trecutul... Asta nu inseamna ca nu traiesc prezentul. Cu viitorul nu prea ma impac eu, din punct de vedere al "evolutiei" omenirii.

Victor spunea...

iar eu as vrea de la tine si articole despre alte lucruri, pentru ca asa doar imi faci pofta...Vreau in romania :(

Anonim spunea...

Nu stiu cine de la cine a copiat dar pasaje din acest articol se gasesc, usor schimbate in cartea "Cand moare o epoca", capitolul "Derusificarea si dezghetul", referitor la statuia lui Lenin si hipodromul Baneasa, carte scrisa de Dan Ciachir.

Flavia spunea...

Este specificata sursa articolului, www.ziua.net.

Anonim spunea...

Eu am trait in acea perioada de timp langa hipodrom. Am in memorie imagini ale hipodromului din acea perioada chiar daca eram un copil.Imi amintesc bine cum au evoluat constructiile dupa demolarea hipodromului.
Acum traiesc in Canada de multi ani si as dori tare mult sa gasesc fotografii din acea perioada care prezinta cartierele din vecinatatea hipodromului.
Daca cineva are astfel de imagini din acea perioada si ar putea sa le faca publice ar fi un lucru minunat.
Va multumesc mult

Lucian